Comuna Alexandru Ioan Cuza județul Iași: decembrie 2015

Târgul domnesc Șcheia

<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div style="text-align: left;">
</div>
Satul Șcheia este un vechit târg domnesc al Moldovei. În harta Moldovei de George Reichersdorf (vezi prima poză - aici apare cu numele de Skea), Șcheia figurează ca târg pe baza informațiilor strânse în timpul domniei lui Petru Rareș (1527-1538), fiind reprezentată de două turnuri. Aceasta este o așezare veche, primii locuitori fiind de origine bulgară, de aceea, Șcheia mai este numită și Bulgari în multe cronici din secolul XV.
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhF6dTvxYCMS-RuketbWMhaIqAOYh0gNxFZOZ6KoDsDpJv-gWHzgwAPRFtygGjfPcyXV3bveeLX_qDUSVPttvv8ymV5ZmYpNoXEDW6KgI4nqBza1eUC8KxkGpfs5nA4SSOyLuLjMtlAl5A/s1600/A.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="" border="0" height="595" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhF6dTvxYCMS-RuketbWMhaIqAOYh0gNxFZOZ6KoDsDpJv-gWHzgwAPRFtygGjfPcyXV3bveeLX_qDUSVPttvv8ymV5ZmYpNoXEDW6KgI4nqBza1eUC8KxkGpfs5nA4SSOyLuLjMtlAl5A/s640/A.jpg" title="Harta Moldovei de George Reichersdorf" width="640" /></a></div>
<br />
Nu se știe exact dacă Șcheia a fost târg și la bătălia din 6 martie 1486 (în curând, vor fi disponibile mai multe informații despre această bătălie), fiind numită târg într-un document oficial abia pe 20 iunie 1598. Acest document făcea referire la Miclăușeni, dar conține și următoare secvență: ”<i>hotarul târgului șcheilor</i>”.<br />
<br />
Toată zona vecină cu Șcheia era, de fapt, un <i>ocol</i>, dacă ne luăm după actele oficiale până la 1625, adică o suprafață de teren care cuprinde mai multe sate situate de jur împrejurul unui târg. Aceste sate depindeau de de curțile domești care se aflau în târg: acestora le revenea sacina de a aproviziona cu cele necesare traiului, să construiască și să întrețină clădirile – case, grajduri, etc.<br />
<br />
În periodaa 1410-1422, depindeau de târgul domnesc Șcheia satele Șcheuleți, Bogdănești, Fărcășeni și moșia lui Miclăuș – Miclăușeni.<br />
<br />
La 28 ianuarie 1569, Bogdan Lăpușneanu, fiul lui Alexandru Lăpușneanu, dă Episcopiei de Roman satele Șcheuleți și Bogdănești, primind, în schimb, satul Bârlești. Despre satele oferite, s-a menționat: ”<i>au fost drepte domnești, din zilele de demult și au fost ascultătoare de marile noastre de la Șchei, ce sunt pe Siret</i>”. La 2 aprilie 1956, în actul de confirmare schimbului, satele au fost descrise asemănător.<br />
<br />
În 1689, Șcheia este dăruită lui Iordache Ruset de către Constantin Cantemir, pentru a-i răsplăti ajutorul oferit țării, prin donarea a 30 de pungi de bani, țara fiind slăbită după domnia lui Dumitrașcu Vodă.<br />
<br />
Cea mai rea parte din istoria Șcheii este momentul în care capitala Moldovei se schimbă de la Suceava la Iași, ceea ce face ca drumul principal al Moldovei (Roman, Adjudeni, Miclăușeni, Suceava) să nu mai treacă prin Șcheia, aceasta nemaicontinuând să fie târg domnesc, ci doar sat.<br />
<div>
<br /></div>
</div>

Articole Istorie

Târgul domnesc Șcheia

Satul Șcheia este un vechit târg domnesc al Moldovei. În harta Moldovei de George Reichersdorf (vezi prima poză - aici apare cu numele de...

Pârâul Țigăncii

<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg36MIqOiazJ577HpjznJxIjlwRcjUS7VXOw8WxUTZf7MGz6YSfHM-DvO4xajvSNdPcIehZCFZCztGIqbEml9yMU915AsQvjLf8cNmSBLwpxDCWQi3nwTAe7jqPHt8QqqPrL8yeChGuMfs/s1600/DSCN3513.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="" border="0" height="360" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg36MIqOiazJ577HpjznJxIjlwRcjUS7VXOw8WxUTZf7MGz6YSfHM-DvO4xajvSNdPcIehZCFZCztGIqbEml9yMU915AsQvjLf8cNmSBLwpxDCWQi3nwTAe7jqPHt8QqqPrL8yeChGuMfs/s640/DSCN3513.JPG" title="Podul de peste pârâu la marginea reședinței comunei" width="640" /></a></div>
<br />
Pârâul Țigăncii este un mic afluent al râului Siret care străbate jumătate din comuna Alexandru Ioan Cuza. Acesta colectează apă de la izvoarele din <i>câmpul Oarza</i> și, străbătând mardigea satului Alexandru Ioan Cuza, se varsă în Siret în partea de sud a satului, aproape de dealul numit <i>Holm. </i><br />
<div>
Acesta poartă numele de Pârâul Țigăncii, probabil, datorită grupuilor nomade de țigani care se stabilesc în unele veri pe malul acestui afluent al Siretului. </div>
<div>
<br /></div>

<br />
<div>
<div>
<div>
<div>
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhhHaXBKVE2-Lzz1J1bb2BapDUMmg8KKxqlJgZjv1M3d0oX66P2e-KEy17rGbpgoU6eQp88fMPSI1ySj2UnoHV8rmMwBIfnrMmn7eE6FfhtB3bfRxMWcUz-RXSxGjbDN9SCXjksYGwCF5w/s1600/DSCN3484+%25282%2529.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="" border="0" height="612" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhhHaXBKVE2-Lzz1J1bb2BapDUMmg8KKxqlJgZjv1M3d0oX66P2e-KEy17rGbpgoU6eQp88fMPSI1ySj2UnoHV8rmMwBIfnrMmn7eE6FfhtB3bfRxMWcUz-RXSxGjbDN9SCXjksYGwCF5w/s640/DSCN3484+%25282%2529.JPG" title="Un nou pod a fost construit peste pârâu datorită faputului că la inundațiile din anul 2012, vechiul pod a fost avariat, tranversarea sa reprezentând un pericol atât pentru autovehicule, cât și pentru oameni." width="640" /></a><br />
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiwKHPgdtiUjXupbJtpuPm1U7xV-2HDj2PGY5EoAUwwkbNeIItDv-ZbyCmzMVWO0AT-R2YqMpqBT6Cz4Iz54KEnSA3j44cH9d1I4GRcBAFxaWFYemOSbqcb_DjoCBlp9HbHgnB0dfb1XQU/s1600/DSCN3477.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="" border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiwKHPgdtiUjXupbJtpuPm1U7xV-2HDj2PGY5EoAUwwkbNeIItDv-ZbyCmzMVWO0AT-R2YqMpqBT6Cz4Iz54KEnSA3j44cH9d1I4GRcBAFxaWFYemOSbqcb_DjoCBlp9HbHgnB0dfb1XQU/s640/DSCN3477.JPG" title="Gura de vărsare a pârâului Țigăncii în Siret" width="640" /></a><br />
<br />
Cu o lungime de circa 22 de kilometri (de la izvoarele din <i>Oarza </i>și până la Siret), bazinul de recepție a acestuia este de 93 de kilometri pătrați. Primele izvoare se află la o înălțime de 212 metri, iar locul unde se varsă în Siret este la o altitudine de circa 186 de metri peste nivelul mării. Peste acesta s-au construit mai multe poduri, dintre care unul în <i>Oarza </i>pe drumul 207M. În pârâu se pot găsi: crapi, carași, somni, știuci, etc. Spre marea uimire a localnicilor, în ape se mai găsesc, uneori, și broaște țestoase (<i>emys orbicularis</i>). Pârâul este benefic pentru unii locatari ale căror câște se pot plimba ziua întreaga pe apă. În zona acestui pârâu se găsește foarte mult stufăriș și papură. Se practică pescuitul.</div>
</div>
<div>
În trecut, pe dealul <i>Oarzei, </i>pârâul Țigăncii avea doi afluenți: Vătășnița și După Fântână. Lungimea cursului de apă a celui dintâi afluent era de 5 kilometri, iar lungimea cursului de apă al celui de-al doilea afluent era  de 8 kilometri. De altfel, în zona <i>Oarzei</i>, lângă acest afluent al Siretului se găsea o fântână cu cumpădă unde trecătorii își puteau domoli setea.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
În ultimii doi ani, Pârâul Țigăncii a fost mai mult secat datorită secetei care își face apariția din ce în ce mai des. Și, de foarte multe ori, când nu este secetă, sunt inundații. </div>
<div>
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
</div>
</div>

Articole

Pârâul Țigăncii

Pârâul Țigăncii este un mic afluent al râului Siret care străbate jumătate din comuna Alexandru Ioan Cuza. Acesta colectează apă de la iz...

O istorisire regăsită - 23 iunie 1840

<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1.0cm; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO">Pe data de 23
iunie 1840, fiind bâlci la Răchieni, șapte locuitori din Butea, unul din
Miclăușeni și doi din Șcheia, îl bat pe arendașul moșii</span><span style="text-indent: 37.7953px;">lor Răchiteni și Adjudeni, pe un slujitor al cârmuirii și pe vizitiul arendașului. După acestă întâmplare au urmat: internare în spital, jalbă scrisă ispravnicului ținutului Roman de către boierul Sturza, care cerea pedepsirea celor vinovați:</span><br />
<span style="text-indent: 37.7953px;"><br /></span></div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhN6koN4VN9SYByP3OHE5OCw4r2gpgbTh27k8WRjBuk22m3hKKjmMOKnrW4iumbF9sDm4_c0jaYhlRK_yAXsnbv1JR3drE_wbZKudH-5OUpuDrSzFsly6yeZBS4Kw7N2lQ363aIkb9Yutc/s1600/sacuieu_casa_sec_xix_1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="448" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhN6koN4VN9SYByP3OHE5OCw4r2gpgbTh27k8WRjBuk22m3hKKjmMOKnrW4iumbF9sDm4_c0jaYhlRK_yAXsnbv1JR3drE_wbZKudH-5OUpuDrSzFsly6yeZBS4Kw7N2lQ363aIkb9Yutc/s640/sacuieu_casa_sec_xix_1.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Casă românească din secolul XIX - <a href="https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwifxLbfhMXJAhWKfxoKHUUlD_oQjhwIBQ&url=https%3A%2F%2Fcutiacuvechituri.wordpress.com%2F2013%2F11%2F26%2F1986-sacuieu-case-taranesti-din-secolul-xix%2F&bvm=bv.108538919,d.ZWU&psig=AFQjCNHR92xuQD58RSBryRJFGi8-mIH6Wg&ust=1449415640447243">sursă</a></td></tr>
</tbody></table>
<span style="text-indent: 37.7953px;"></span>
<span style="text-indent: 37.7953px;"></span>

<br />
<div style="text-indent: 37.7953px;">
<span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1.0cm; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO"><i>La 23 a curgătoarei
lună iunie, fiind bulciul la moșia însemnată și adunându-se oameni de prin
satele, precum și locuitorii unguri din Miclăușeni și din Șcheia, după ieșirea
din slujba bisericii lor au început a face cele mai mari catahirisuri prin
iarmaroc, făcând îndestule pagube neguțitorilor adunați, stricarea
iarmarocului. Pe la șase ceasuri unii tot din acei lăcuitori dypă izvodul
alăturat, las ca pe vreo 20 de oameni i-au bătut dar pe vezeteul meu și pe un
slujitoriu care era rânduit în slujbile ocârmuirii i-au bătut cu atâta de
cruntă bătae, lăsându-i în drum, nici cum suflând, ci ca niște morți, i-au tras
de picioare lângă gard și nici nu otite nu pre mulțumiți, așa săre cu
picioarele pe piepturile lor.</i></span><br />
<span lang="RO"><i><br /></i></span>

<span lang="RO"><i></i></span><br />
<span lang="RO"><i></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1.0cm; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO">Agresorii, pe
numele lor: Mărtin Per Liciu Ciobănașu, Adam Jitarul, Mărgincă, Piti Bogdanu,
Andreii sîn Toader Morariu, Petre Zăpodeanu și Bălteanu, ultimii doi fiind din
Șcheia, au fost obligați să plătească pagube de 400 de lei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>

Articole Istorie

O istorisire regăsită - 23 iunie 1840

Pe data de 23 iunie 1840, fiind bâlci la Răchieni, șapte locuitori din Butea, unul din Miclăușeni și doi din Șcheia, îl bat pe arendașul mo...

10 curiozități istorice interesante

<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi2uo1BRIKM8onfXnrRb930p_dU3qQED41hOZZVo9e7uQcqB1xh5R3njiINi6rxafJyIgGxyMyu6dPW0UEvTmAAKwh7RNDPuaApd-dbCO9-hZPpgh_WymoJiZNOdhPOCpszukibE5B8Bxs/s1600/646x404.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: center; margin-bottom: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi2uo1BRIKM8onfXnrRb930p_dU3qQED41hOZZVo9e7uQcqB1xh5R3njiINi6rxafJyIgGxyMyu6dPW0UEvTmAAKwh7RNDPuaApd-dbCO9-hZPpgh_WymoJiZNOdhPOCpszukibE5B8Bxs/s640/646x404.jpg" /></a><br />
<br />
<ul>
<li>Suprafața totală a comunei este de 48,63 km pătrați, apoximativ 4863 de hectare.</li>
<li>Vechiul sat Șcheuleț a fost strămutat în locul actualei vetre a comunei (Alexandru Ioan Cuza) pe data de 16 noiembrie 1878.</li>
<li>Șcheulețul a fost atestat documentar pentru prima dată pe 28 ianuarie 1569 de către Bogdan Lăpușneanu, fiul lui Alexandru Lăpușneanu, când acesta, împreună cu satul Bogdănești este oferit Episcopiei de Roman.</li>
<li>Satul Șcheia a fost atestat documentar în anul 1606. Acesta fiind un vechi târg domnesc. Tot aici, în anul 1486 a avut loc una din bătăliile lui Ștefan cel Mare împotriva turcilor.</li>
<li>Satul Volintirești a fost atestat documentar pe 1503.</li>
</ul>

<ul>
<li>Conacul de pe dealul Șcheii a fost construit între anii 1833-1834 sub îndrumarea arhitectului Karl Dornache și cu ajutorul sculporului Florian Maschner.</li>
<li>Comuna Cuza Vodă, cum se numea înainte, a făcut parte din raionul Roma în 1950, după care a fost transferată la județul Iași, numele schimbânu-i-se definitiv în <i>comuna Alexandru Ioan Cuza.</i></li>
<li>Datorită serviciilor și ajutorului adus țării, în 1689, lui Iordache Ruset îi este oferită în dar Șcheia de către Constantin Cantemir.</li>
<li>Mama scriitorului Emil Gârleanu, Pulcheria Gârleanu, a locuit în secolul 19 în conacul de pe dealul Șcheii.</li>
<li>Pe data de 23 iunie 1840, doi locuitori din Șcheia au fost implicați în agresaraea unui arendaș și a altor persoane din Răchiteni și Adjudeni, boierul Sturza menționându-i într-o <i>jalbă scrisă.</i> Vezi toată povestea <u><b><a href="http://cuza-judetul-iasi.blogspot.ro/2015/12/o-istorisire-regasita-23-iunie-1840.html">aici</a></b></u></li>
</ul>
<br />
Pentru mai multe informații instorice intră <b><a href="http://cuza-judetul-iasi.blogspot.ro/p/istoric.html">aici</a></b>

Articole Istorie

10 curiozități istorice interesante

Suprafața totală a comunei este de 48,63 km pătrați, apoximativ 4863 de hectare. Vechiul sat Șcheuleț a fost strămutat în locul actualei...

Social Media

Header Ads

Târgul domnesc Șcheia

Pârâul Țigăncii

O istorisire regăsită - 23 iunie 1840

10 curiozități istorice interesante

Popular

Cel mai Popular

Arhivă

Translate